Elemente de bază în dezvoltarea Caravaningului din România
Cei care preferă să-și petreacă timpul liber departe de zonele urbane agitate, pentru a se relaxa și a se bucura de natură, pot alege să locuiască temporar, fie direct în mijlocul naturii – ceea ce se numește off-camping, fie aleg zone special amenajate în acest sens, ceea ce se numește on-camping.
Spațiile special amenajate pentru campare se numesc locuri de campare, atunci când sunt cu acces liber, respectiv campinguri, atunci când sunt amenajate în scop comercial, iar accesul se face în baza unei taxe de campare.
Conform legislației, campingul este o structură de primire turistică destinată să asigure cazarea turiștilor în corturi, rulote, autorulote sau căsuțe, amenajate astfel încât să permită acestora să-și parcheze mijloacele de transport, să își pregătească masa și să poată să beneficieze de toate serviciile specifice acestui tip de unitate de cazare.
Campingul trebuie sa ajute la valorificarea și protecția patrimoniului turistic prin dezvoltarea unui turism durabil și calitativ, în concordanță cu strategia și cu programul național din domeniu. Amplasarea campingului trebuie să fie făcută în locuri de interes turistic, ferite de zgomot sau alte surse de poluare, precum și de elemente periculoase pentru sănătatea și securitatea turiștilor. Elementul de bază al campingului este parcela de campare, aceasta reprezentând o suprafață de teren bine delimitată și marcată, unde se poate parca mijlocul de transport și instala cortul sau rulota, asigurându-se totodată suprafața liberă necesară pentru mișcarea și odihna a 4 turiști.
Capacitatea campingului se exprimă în număr de locuri de campare și se determină prin înmulțirea cu 4 a numărului parcelelor de campare, la care se adaugă eventualele locuri de cazare în căsuțe tip camping și/sau în bungalow-uri amplasate în incinta unității.
La dimensionarea dotărilor și a instalațiilor din camping se va avea în vedere capacitatea totală de cazare a campingului. Accesul la camping trebuie să fie astfel conceput încât să prevină accidentele de circulație în momentul intrării și ieșirii vehiculelor. La campingurile de 3 și 4 stele, căile de acces trebuie să permită circulația în ambele sensuri. Rețeaua de alei trebuie să permită legătura dintre spațiile de campare-cazare și toate celelalte amenajări care asigură servicii (inclusiv cu terenurile pentru agrement).
Toate campingurile trebuie să aibă o împrejmuire care să nu permită accesul în camping decât prin intrările stabilite pentru turiști. Campingurile vor avea pază ziua și noaptea.
Alimentarea cu apă potabilă trebuie asigurată prin racordarea la rețeaua publică, iar în lipsa acesteia, prin realizarea de foraje proprii sau de alte lucrări de captare a unor izvoare din zonă. Nu este permisă alimentarea cu apă din fântână neacoperită din care apa se scoate cu găleata sau cu alt mijloc similar. Distanța dintre gurile de apă amplasate pe suprafața de campare nu trebuie să fie mai mare de 100 m.
Grupurile sanitare comune trebuie să fie amplasate cât mai central posibil, dar nu mai aproape de 20 m de cel mai apropiat spațiu de cazare (parcelă, căsuță sau bungalow) și nu mai departe de 100 m de cel mai îndepărtat spațiu de campare-cazare.
Campingurile se clasifică pe stele în funcție de caracteristicile constructive, dotările și calitatea serviciilor pe care le oferă. Clasificarea are ca scop prioritar protecția turiștilor, constituind o formă codificată de prezentare sintetică a nivelului de confort și a ofertei de servicii.
În funcție de numărul mediu de nopți de cazare, campingurile ar putea fi împărți în 2 categorii pe care le-am putea denumi: de „tranzit” și „turistice”.
Campingurile de tranzit sunt campinguri în general de capacitate mică sau medie (10 – 20 parcele de campare) ce sunt folosite de turiștii pentru o perioadă scurtă de timp (1-2 nopți) în deplasarea lor către altă destinație sau pentru vizitarea unui obiectiv din zona unde se află amplasat acest camping.
Campingurile turistice sunt campinguri de capacitate mai mare, specifice zonelor de litoral, a stațiunilor montane cu pârtii de schi sau a stațiunilor balneo-climaterice de odihnă și tratament, în care turiștii staționează o perioadă mai îndelungată de timp (minim 5 – 7 nopți). Aceste campinguri pot oferi contra cost (de regulă la un tarif negociat, mai mic) și posibilitatea închirierii parcelelor pe perioade mari de timp. Clienții / turiștii pot astfel lasă parcate rulotele sau autorulotele pe post de casă de vacanță, cu respectarea condițiilor contractuale, impuse de proprietarul / administratorul campingului.
Campingurile au o mare importanță pentru protejarea mediului, în primul rând pentru că oferă posibilitatea de colectare a apelor uzate și a deșeurilor. Ele sunt cele mai bune soluții în zonele rezervațiilor naturale, a arealelor protejate.
Conform legislației în vigoare, vom enumera doar câteva din dotările minime obligatorii ale unui camping, proiectat în scopul de a putea primi, în condiții opțime și turiști ce călătoresc cu rulote și autorulote, valabile începând chiar cu clasificarea de 1*:
- firma la intrare
- panouri cu schema campingului și a regulamentului de ordine interioară amplasate la loc vizibil
- cutie poștală la intrare
- amenajarea terenului să fie cât mai plan posibil, bine nivelat, acoperit cu gazon și care să permită o drenare rapidă a apelor rezultate din ploi
- drumurile de acces la spațiile de cazare, parcele de campare, unități de alimentație etc. trebuie să fie cel puțin pietruite
- iluminarea electrică cu intensitate corespunzătoare în spațiile de folosință comună, inclusiv a parcelelor și a căilor de acces
- prize pentru racordarea rulotelor sau autorulotelor la rețeaua de alimentare cu energie electrică la minim 10 % din parcele (începând cu campingurile clasificate la 2*)
- racord la rețeaua publică de canalizare sau la mijloacele proprii de colectare și epurare
- zonă de deversare a apelor uzate și a toaletei portabile
- pubele acoperite, lavabile, amplasate în locuri fixe adăpostite (evacuarea zilnică a resturilor menajere)
- spații comerciale pentru vânzarea produselor alimentare, a legumelor, fructelor și a produselor nealimentare (cosmetice, obiecte de artizanat, timbre, efecte poștale, ziare, reviste, articole sportive etc.)
- trusă cu medicamente și materiale necesare acordării primului ajutor medical
- spațiu amenajat și dotat corespunzător pentru spălatul și călcatul lenjeriei, la dispoziția turiștilor
- spații pentru administrație și de păstrare a valorilor, inclusiv a celor predate de turiști spre păstrare
- capacitatea minimă de cazare să fie de cel puțin 12 locuri / 3 parcele de campare
- suprafața minimă a fiecărei parcele de campare 80 mp
- parcelele de campare să fie numerotate, ecranate cu garduri verzi sau alte materiale care asigură o delimitare eficientă și estetică
- grupuri sanitare cu lavoare, dușuri și cabine WC – numărul și dispunerea lor variază în funcție de *-le din clasificarea campingului
- zone plantate cu arbori și arbuști – min 15% din suprafață
- terenuri sau săli de sport și agrement
- telefon la dispoziția turiștilor
Campingurile pot avea dotări opționale precum:
- unități de alimentație publică (de exemplu: restaurant)
- spații de joacă pentru copii
- punct de prim ajutor
- acces la internet
- grupuri sanitare speciale pentru copii și persoane cu handicap
- grill-uri, grătare și vetre de foc
În prezent, în conformitate cu HG nr. 237/2001 pentru aprobarea normelor cu privire la accesul, evidența și protecția turiștilor în structurile de primire turistice, operatorii economici care dețin sau administrează aceste structuri (hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, sate de vacanță, bungalouri, pensiuni turistice și agroturistice și alte unități cu funcție de cazare turistică) au obligația să asigure înscrierea tuturor turiștilor în evidențele operative ale unității, la sosirea acestora, precum și completarea „Fișei de anunțare a sosirii și plecării”.
Respectivele formulare, grupate în ordine alfabetică, trebuie puse zilnic la dispoziția organelor de poliție. Copiile fișelor, în conformitate cu aceeași Hotarare de Guvern, rămân în structurile de cazare grupate în același mod în care sunt predate către organele de poliție și au un termen obligatoriu de arhivare de 5 ani.
Campingul trebuie să ofere turistului, în primul rând siguranță și confort pe toată perioada cazării !!!
Un alt element important în dezvoltarea acestui gen de turism, este infrastructura. Acesta cuprinde 2 elemente de bază: parcările special amenajate și zonele de self-service pentru rulote și autorulote.
Aceste două elemente pot fi sub formă de structuri independente distincte sau pot coexista.
a. Parcările special amenajate pentru rulote și autorulote sunt necesare în special în zona obiectivelor turistice (castel, cetate, monument istoric, mânăstire, muzeu, casă memorială, pârtie de schi, malul unui lac, litoralul Mării Negre, Delta Dunării, podgorie-cramă, zonă de echitație, rezervație naturală, chiar și o șosea, precum Transfăgărășan, Transalpina, Transrarăul, etc.), care ar putea atrage turiști interesați să viziteze și care ar avea nevoie să poată parca rulota sau autorulota cu care călătoresc. De multe ori se pot observa rulote sau autorulote parcate pe marginea drumului sau pe spațiul verde din zona unor obiective turistice, pentru că nu pot parca în parcarea clasică a acelui obiectiv, în special datorită gabaritului (dimensiunilor) mare.
Așa cum la obiectivele turistice, găsim locuri special amenajate pentru autocare, la fel de importante sunt și locurile special amenajate pentru parcarea rulotelor și autorulotelor, mai ales că, în ultimii ani, s-a înregistrat o creștere a ponderii turiștilor care aleg să călătorească astfel.
Necesitatea unor astfel de parcări apare și în cadrul parcărilor supermarket-urilor, în parcările de repaus din benzinării sau de pe traseul principalelor drumuri (autostrăzi, drumuri europene, drumuri naționale), în zonele unde se desfășoară târguri și saloane naționale și internaționale, în zona stadioanelor, arenelor sportive, a suprafețelor de apă unde se desfășoară competiții sportive, etc.
În această categorie putem include și parcările sezoniere, unde proprietarii de rulote și autorulote își pot lăsa în siguranță vehiculele/autovehiculele pentru perioadele cât nu sunt folosite. Asemenea parcări sunt benefice și pentru că astfel ajută la decongestionarea parcărilor din localități.
Aceste locuri de parcare trebuie să ofere spațiu suficient de manevră și parcare, iar opțional, posibilitatea de conectare a rulotei sau autorulotei la curent electric pe perioada staționării. De asemenea, aceste parcări pot fi sau nu păzite cu barieră, cu agent de pază și/sau cu sistem de supraveghere video, în funcție de administratorul acesteia.
b. Zonele de self-service pentru rulote și autorulote sunt spații special amenajate pentru a permite posesorilor de rulote și autorulote aflați în tranzit, să alimenteze cu apă potabilă și să deverseze apele uzate menajere (apele gri), dar și toaleta portabilă (apele negre). Totodată trebuie să permită și colectarea selectivă a deșeurilor. Aceste zone au astfel o importanță deosebită pentru protejarea mediul înconjurător. Ele pot fi amplasate în cadrul unor benzinării, în parcare unor supermarket-uri, a unor parcări publice, etc. Proprietarul sau deținătorul acestor zone, poate percepe sau nu o taxă de utilizare a facilităților oferite.
Aceste elemente de infrastructură trebuie să fie semnalizate și presemnalizate corespunzător prin indicatoare și marcaje rutiere specifice, recunoscute la nivel internațional.
Autor: Adrian Străteanu – Geografic Travel
